Home » Istorie » Scrisul nedescifrat de pe Insula Paștelui ar precede colonizarea europeană

Scrisul nedescifrat de pe Insula Paștelui ar precede colonizarea europeană

Scrisul nedescifrat de pe Insula Paștelui ar precede colonizarea europeană
Foto: Silvia Ferrara et al., Scientific Reports, 2024
Publicat: 16.02.2024

Scrisul nedescifrat de pe Insula Paștelui, numit „rongorongo”, precede sosirea europenilor acolo, consolidând probabilitatea ca această scriere să fie unul dintre puținele sisteme de scriere inventate independent.

Lemnul uneia dintre cele patru tăblițe rongorongo păstrate într-o colecție din Roma datează dintre anii 1493 și 1509, cu peste 200 de ani înaintea primei sosiri înregistrate a europenilor pe insulă, în anii 1720, potrivit unui nou studiu publicat în jurnalul Scientific Reports.

Silvia Ferrara, autoarea principală a studiului și filolog (persoană care studiază limbile) la Universitatea din Bologna (Italia), a declarat că rezultatele susțin ideea că rongorongo a fost o invenție originală a locuitorilor insulei Rapa Nui (Insula Paștelui) și nu a fost influențată de scrierea pe care o văzuseră folosită de europeni.

Scrisul nedescifrat de pe Insula Paștelui nu a fost influențat de alte sisteme de scriere

Glifele complicate ale rongorongo arată complet diferit față de oricare litere europene, consolidând ideea că limbajul a fost dezvoltat independent. „Din punct de vedere istoric, dacă împrumuți un sistem de scriere, îl păstrezi cât mai aproape posibil de original”, a spus ea.

Rapa Nui, situată la aproape 3.800 de kilometri de coasta Chile, a fost locuită de oameni între 1150 și 1280. Cu toate că europenii au ajuns în secolul al XVIII-lea, ei nu au observat scrierea locală bazată pe glife până în 1864, care acum există doar pe 27 de obiecte de lemn, niciunul dintre acestea nemaifiind pe insulă. Misiunile catolice au luat patru dintre aceste tăblițe în 1869 și i le-au trimis episcopului din Tahiti, care le-a trimis ulterior în Europa, potrivit Live Science.

Scrisul nedescifrat de pe Insula Paștelui, gravat în lemn vechi de sute de ani

Ferrara și colegii săi au efectuat datarea cu radiocarbon pe mostre mici de lemn de pe cele patru tăblițe rongorongo ținute de o congregație de călugărițe catolice din Roma. Datele de radiocarbon au sugerat că trei dintre tăblițe au fost făcute din copaci doborâți în secolele al XVIII-lea sau al XIX-lea, dar data de radiocarbon a celei de-a patra a indicat că provine de la un copac doborât în secolul al XV-lea, a spus Ferrara. Acest lucru precedă sosirea europenilor pe Rapa Nui și sugerează că scrisul nedescifrat de pe Insula Paștelui era în uz înainte de aceasta, a adăugat ea.

Totuși este posibil ca glifele să fi fost gravate pe „lemn vechi” provenit de la un copac doborât cu mult timp înainte ca rongorongo să fie inscripționat pe el, a adăugat ea.

În acest caz, totuși, inscripția a fost probabil făcută în jurul timpului în care a fost obținut lemnul, deoarece explicația alternativă, anume că lemnul ar fi fost păstrat timp de peste 200 de ani înainte de a fi folosit, pare puțin probabilă, a spus ea.

Noua analiză a sugerat, de asemenea, că lemnul de la cea mai veche tăbliță provine de la o specie de copac care nu este nativă pe Rapa Nui, iar cercetătorii cred că era probabil un buștean adus pe țărm de către apă.

Misterele Insulei Paștelui

Insula Rapa Nui este faimoasă pentru multele sale mistere arheologice, cum ar fi capetele de piatră uriașe cunoscute sub numele de moai; și mulți oameni au încercat, fără succes, să descifreze scrierea rongorongo.

Ferrara a spus că au fost recunoscute peste 400 de glife diferite rongorongo printre cele aproximativ 15.000 de litere supraviețuitoare și niciuna nu corespunde niciunui alt sistem de scriere cunoscut.

Rafal Wieczorek, chimist la Universitatea din Varșovia (Polonia), care nu a fost implicat în ultimul studiu, dar a investigat alte tăblițe rongorongo, a declarat că deși noua cercetare nu este concluzivă, este un semn puternic că scrisul nedescifrat de pe Insula Paștelui a fost o invenție independentă, poate unul dintre puținele cazuri în care un sistem de scriere a fost inventat de la zero, fără cunoașterea altor sisteme de scriere.

„Acesta este un mare progres”, a spus el, deoarece doar două tăblițe rongorongo au mai fost datate cu radiocarbon înainte, iar noul studiu a stabilit un interval de timp care ar putea fi investigat în continuare.

„De fapt, cred că rongorongo este una dintre foarte puținele invenții independente ale scrierii din istoria umană, cum sunt scrierea sumerienilor, a egiptenilor și cea a chinezilor. Dar credința este o altă poveste decât datele concrete… deci, ideal, am dori să testăm toate tăblițele”, a spus el.

Vă recomandăm să citiți și:

Ultimul împărat al Imperiului Roman: Teodosiu I

Descoperire monumentală făcută de un profesor de istorie în Italia

Cum a ajuns pe tron primul ţar al Rusiei, Ivan cel Groaznic, personajul care a îngrozit o ţară întreagă

O mumie de acum 2.000 de ani ascundea un secret cutremurător

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut
Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut
Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu
Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu
Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi
Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi
De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
De ce uneori zăpada pare albastră?
De ce uneori zăpada pare albastră?
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean
O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?
Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice